Sporturi Montane

Aleg să alerg în orice anotimp

E iunie, iar cele zece grade la ora prânzului asezonate cu umiditatea dintre două ploi se simt mai scăzute când ies să alerg. Străzile sunt aproape pustii în cartierul brașovean unde nu se întâmplă mai nimic în afara alertelor de urs – Răcădău – iar asta e de bine pentru un alergător care, din ocazionale motive, alege uneori orașul în locul potecilor alunecoase, pline de nămol, ale muntelui învăluit în ceață. Încep în forță ajutată de frigul nefiresc, gândindu-mă la mănușile subțiri uitate „într-un colț pe etajeră”, în timp ce-mi trag palmele la interiorul mânecilor. După doi kilometri mă încălzesc și vremea devine prietena mea.

De ce să alergi?

Despre beneficiile alergării s-a tot scris și nu vreau să le repet. Față de alte sporturi, alergarea mi se pare mult mai la îndemână, mult mai ieftină, dar mai ales, funcțională. E natural să alergăm, să ne deplasăm prin alergare – doar uitați-vă la copii cum o țâșnesc la fugă imediat ce sunt cât de cât siguri pe picioare – și e păcat că pierdem cu vârsta acest atu din varii motive. 

Sau că apelăm la această formă de mișcare doar când ne dorim să slăbim. Ar trebui să ne gândim la alergare ca la un antrenament amplu, funcțional care ne menține corpul și mintea apte pentru activitățile cotidiene (cardio, forță, mobilitate, coordonare, musculatură calitativă, iar nu cantitativă etc.). 

Chiar și oamenii cu meserii nesedentare, practicanți ocazional a diverse sporturi sau clasicul „mers la sală”, admit că primele alergări vin la pachet cu multă febră musculară și cu distanțe mai scurte decât cele sperate. Invers, o persoană care aleargă săptămânal are un tonus muscular ce-i permite o gamă largă de mișcări la un nivel confortabil și accesibil instant la nevoie, ca urcatul unor scări fără gâfâieli, o drumeție lungă, prinsul unui autobuz etc. 

Pe Tâmpa ești aproape singur când plouă (sunt șanse mai mari să întâlnești alți alergători „nebuni” decât ursul). Aici port bluza de merino personalizată pentru mine de către cei de la BlueBear cu eșarfa circulară pe post de guler și fes 🙂

Dar mai ales, de ce să alergi în orice anotimp?

Pentru că de starea de bine pe care endorfinele ne-o asigură la un moment dat în timpul alergării avem nevoie tot anul.

Pentru că terapia prin mișcare, deconectarea, eliberarea de stres, timpul petrecut exclusiv cu noi înșine, ne fac bine indiferent de vreme, ba chiar sunt mult mai necesare atunci când frigul, ploile, atmosfera mohorâtă ne țin mai mult la interior, poate chiar ne deprimă.

Pentru că forma fizică se pierde și e destul de greu să o iei de la capăt în fiecare primăvară, riscând ca la un moment dat să abandonezi un obicei sănătos, dar care cere totuși rigoare și voință. 

Pentru că echipamentul rămâne același, spre exemplu încălțările, iar în partea superioară îți faci singur combinațiile în funcție de nevoile curente ale corpului tău, fără a presupune neapărat investiții (vesta de alergare poate fi și tricoul tras peste bluza cu mânecă lungă etc.).

Și cel mai distractiv: pentru că e minunat să alergi prin zăpadă proaspătă, să alergi prin ploaia caldă de vară (poate-n august…), să te bucuri de peisajele cețurilor ce învăluie orașul, pădurile, potecile, să treci prin bălți sau prin noroaie ca un copil de trei ani, să fii singurul de pe stradă care poartă pantaloni scurți!

Trucuri și inspirație

Iunie 2021... un fel de octombrie verde.

La Brașov, vara e acel anotimp în care păstrezi în cuier o pufoaică și o geacă de ploaie și nu apucă praful să se așeze pe ele, dimpotrivă. Multe dimineți sunt friguroase și multe după-amiezi sunt întrerupte de ploi torențiale. Ca alergător montan trebuie să te aștepți la orice din partea vremii și să ieși din casă echipat după cum îți cunoști corpul.

Ei bine, în condițiile descrise în primul paragraf, am îmbrăcat bluza de lână cu o ușoară senzație că poate exagerez, e totuși iunie! ca mai apoi să-mi pun și foița de ploaie peste, fără să simt nădușeala de care mă temeam. Desigur, am „făcut frigul” de multe ori înainte și prefer să am ce da jos decât să n-am ce pune peste.

Nu știu cât contează vârsta (la 40 mă simt destul de schimbată față de 30), că sunt femeie sau că mă știu o „friguroasă” dintotdeauna, dar alergarea e o plăcere la care nu vreau să renunț indiferent de anotimp, astfel că sunt mereu în căutare de trucuri de a obține căldura fără a îmbrăca prea multe.

Port „ursul albastru”, dar nu m-am întâlnit direct cu ursul până acum în alergări. Alergând mai mult singură, îmi anunț prezența bătând din palme sau fluierând când parcurg poteci pe unde nu prea sunt oameni.

Trucul cu șosetele impermeabile

Sunt de bază de toamna târziu până-n primăvară, când frigul și umezeala îmi răcesc destul de repede picioarele. Le-am descoperit prin 2011 (cred) și de atunci sunt soluția pentru zile reci (sub 5 grade), pentru când alerg prin zăpadă fie pe poteci, fie pe trotuare necurățate, pentru când mă alătur iarna la alergări de grup unde se mai fac și pauze de regrupare, dar și în unele ture pe munte… vara. Sunt la a doua pereche, iar prețul – în jur de două sute de lei – mi se pare rezonabil pentru ce oferă: să rămâi uscat când treci prin apă. 

În principiu, șosetele astea au două straturi, cel exterior conține o membrană sintetică care împiedică trecerea apei, iar cel de la interior e responsabil cu partea termică fiind din lână merinos, astfel că nici apa nu ajunge la piele și nici căldura nu iese – multe fete sigur își doresc asta!

Trucul cu merinosul pentru pauze reușite

Nu știu ce-a fost la început, dacă alergarea sau pozatul, și asta pentru că n-aveam aparat foto în copilărie, însă obiceiul de-a mă opri și a contempla lumea din vârf de deal s-a menținut. 

Și-acum mi-e imposibil să urc pe Tâmpa sau pe firul Văii Cetății sau să dau ture pe strada mea fără să fac o poză. Până și în concursuri de alergare montană am făcut sute de poze (la Retezat Sky Race am avut tot timpul un aparat foto în mână). Îmi fragmentez adesea alergările cu minute bune de pauze artistice, dar nu regret niciodată, sunt amintiri neprețuite. 

De obicei intuiesc de-acasă cât va fi sport și cât tură foto și mă îmbrac potrivit pentru pauzele mici și dese. Nu e vreun secret printre cei care mă cunosc că bluza mea preferată a devenit cea de la BlueBear, deși am mai multe de lână. La efort intens se comportă cel mai bine de până acum pentru că nu are o țesătură foarte groasă și nu stă lipită de corp. Asta vine și cu un dezavantaj, în mai toate cadrele apar la fel îmbrăcată, noroc că materialul foto e unul mai mult personal (sic!).

Trucul cu straturile subțiri

Mi-a luat ceva ani să descopăr că nu am nevoie de echipament de alergare pentru iarnă, că până și bluzele tehnice groase devin incomode când se îngreunează de la transpirație. Sau că nu am nevoie de dublu strat în zona genunchilor, dar îl apreciez în zona fesierilor sau lombară. 

Astfel că am descoperit și eu evidența: hainele de vară combinate în straturi asigură mai mult confort (totuși alergăm, nu cărăm haine), iar căldura nu vine din grosimea straturilor, ci din aerul cald dintre ele. Exemple pot fi multiple: maieul de vară se poate purta și iarna pe sub bluză, tricoul de bicicletă e excelent iarna peste, ai loc să îndeși în buzunarele de la spate fesul sau mănușile după ce te încălzești, peste colanți poți pune niște pantaloni scurți sau o fustă de alergare etc. 

Trucul cu... „îmi caut scuze să nu ies”

Începe cu cinci-zece minute de exerciții de încălzire în casă, apoi încă două-trei pe scara blocului, dacă te sperie senzația de frig ce te-ar putea izbi când ieși afară sau dacă știi că-ți pornesc motorașele mai greu.

Dă-ți întâlnire cu un alt alergător, n-o să vrei să-l dezamăgești, să-l lași să aștepte, să alerge singur sau poate chiar să-l demotivezi să nu mai alerge nici el.

Deschide Strava (sau ce altă aplicație folosești), mulți dintre prietenii tăi și-au făcut deja alergarea pe ziua de azi – hai că poți și tu!

Echipament de iarnă = combinații ale echipamentului de vară. Cu excepția mănușilor, desigur, și a șosetelor impermeabile.
Concurs de alergare montană KM Vertical Bâlea 2021. Foto: Walter. În vesta de alergare am: suprapantaloni subțiri, foiță de vânt, bluza de merino.
Ploaia sau frigul nu sunt motive să nu alergi (Tâmpa, decembrie 2020), dar satisfacția că te-ai mobilizat, e neprețuită!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *